Avantaje, riscuri si inconveniente

Avantaje: 

A priori, regimul cretan nu prezinta niciun risc si poate conveni la toata lumea, barbati si femei, tineri si batrani. Este o alimentatie simpla, educatoare, putin costisitoare, variata si echilibrata in nutrienti (proteine, vitamine, acizi grasi esentiali, fibre). Numeroase cercetari stiintifice au demonstrat ca pe o durata de 12 pana la 18 luni, scaderea in greutate a persoanelor care au urmat regimul mediteranean era mai importanta decat cea a persoanelor care au urmat un regim de slabit axat numai pe excluderea materiilor grase.

Binefacerile regimului cretan, cand este respectat in ansamblu, se fac simtite destul de rapid, atat pe planul greutatii cat si pe panul sanatatii, in general. Studiile efectuate peste tot in lume au demonstrat, cu probe, ca regimul cretan duce la o reducere importanta a riscului de a face boala Alzheimer si actioneaza cu foarte mare eficacitate in prevenirea obezitatii, a diabetului, a hipertensiunii arteriale, a bolilor cardiovasculare si a diferitelor tipuri de cancer. In plus, regimul creste semnificativ speranta de viata - iar cretanii sunt dovada vie a acestui efect.

Totusi, in ceea ce priveste scaderea in greutate, trebuie sa te astepti mai degraba la rezultate pe termen mediu si lung decat pe termen scurt, deoarece mai intai trebuie sa-ti revizuiesti in profunzime si sa-ti restructurezi complet planul alimentar, inainte de a vedea disparand kilogramele excedentare. Aportul caloric cotidian autorizat pentru acest regim se situeaza intre 1800 si 2500 de calorii pe zi, ceea ce constituie o masura rezonabila. Nu vei avea, prin urmare, impresia ca faci sacrificii, ba nici macar ca esti la regim, odata ce papilele gustative s-au adaptat cerintelor alimentare ale populatiilor mediteraneene. Placerea de a manca si de a sta la masa cu familia si cu prietenii este prezenta gratie marii varietati a alimentelor permise.

Inconveniente:

Singurul inconvenient este riscul unei carente de vitamina D care ar putea surveni la locuitorii tarilor unde soarele, sursa a vitaminei, nu este prezent tot timpul anului. Sa nu uitam ca oamenii din tarile nordice o gasesc mi ales in laptele devaca, aliment interzis in planul alimentar mediteranean, in timp ce mediteraneenii beneficiaza permanent de soare, nevoile lor de vitamina D fiind astfel satisfacute. Compensarea se poate face, in acest caz, consumand mai mult peste gras (somon, macrou, sardele) si iaurturi imbogatite cu vitamina D. La limita, se pot consuma totusi suplimente de vitamine.

Dca esti una dintre persoanele care nu sunt obisnuite sa consume din abundenta alimentele de baza ale dietei (ulei de masline, peste, fibre etc.), trecerea la acest mod de alimentatie trebuie facuta in mod progresiv. Nu-ti schimba dintr-o data alimentatia. Integreaza alimentele relativ noi gradat si, pentru inceput, in portii mici.