O păstură de calitate nu produce niciun fel de alergii, nici măcar celor care nu suportă polenul. Dacă, însă, conţine şi boabe de polen nefermentate, atunci va provoca efecte adverse celor alergici la acest produs de stup. Contra intoleranţei, se recomandă amestecarea păsturei cu miere, la început în raport de 1:10 şi se scade progresiv pînă la 1:1. Apoi se amestecă cu cantităţi suficiente de lichide (ceaiuri de plante, sucuri de fructe, apă, iaurt). Diluarea păsturei conduce la diluarea polenului, astfel posibilele reacţii adverse vor fi considerabil diminuate.

Înainte de a face tratament cu păstură, trebuie să facem un test şi, indiferent de rezultate, să luăm pentru început cantităţi foarte mici. Mai trebuie să ţinem cont şi de faptul că persoanele cu diabet nu trebuie să consume cantităţi mari de păstură. De asemenea, pacienţii cu afecţiuni digestive grave o vor consuma doar la recomandarea medicului.

În restul cazurilor, terapia cu păstură este benefică în zeci de afecţiuni, în special în cele digestive şi hepatice, fiind celebră pentru capacitatea ei uimitoare de a regenera ficatul. Este recomandată în toate bolile în care este bun şi polenul. Diferenţa e că efectele se obţin în timp mai scurt. 

• Ajută la detoxifierea organismului
• Protejează ficatul și tubul digestiv
• Reduce colesterolul din sânge
• Previne și tratează anemiile
• Întărește sistemul imunitar

Păstura de albine este un excelent adjuvant în detoxifierea organismului, ajută la reducerea colesterolului din sânge, fiind indicat persoanelor care suferă de ateroscleroză. Este un bio-stimulator natural bogat în fito-hormoni, polifenoli cu efect antioxidant, elemente minerale şi substanţe active, ce fac din acesta un produs apicol desăvârșit.

Păstura este un produs recomandat în special persoanelor care suferă de afecţiuni hepatice şi ale tubului digestiv, precum și celor care au probleme circulatorii şi celor care suferă de ateroscleroză.

De-a lungul timpului, s-a observat eficacitatea consumului de păstură și în afecţiuni ale prostatei, ajutând la tratarea problemelor urinare şi ale complicaţiilor derivate din inflamarea prostatei.

Păstura ajută în prevenirea şi tratarea anemiilor datorită conţinutului bogat în vitamine, aminoacizi esenţiali şi minerale. De asemenea, joacă un rol important şi în întărirea sistemului imunitar al organismului şi ajută la completarea carenţelor provenite în urma unei alimentaţii nesănătoase.

Antianemic şi revitalizant 
Ca metode de administrare internă, păstura poate fi înghiţită pur şi simplu sau amestecată cu iaurt, cereale, pîine. Poate fi ţinută sub limbă cît de mult se poate, înainte de a fi înghiţită. Există păstură şi sub formă de supozitoare şi ovule, indicate în cazul pacienţilor cu adenom de prostată, respectiv, afecţiuni genitale.

Extern, produsul apicol este util în afecţiuni dermatologice, fiind extrem de hrănitor pentru piele, dar şi în cosmetică, sub formă de mască.

Păstura este un leac eficient în anemii, stres, reumatism, reglarea tranzitului intestinal, afecţiunile de colon, mai ales cele însoţite de constipaţii (enterocolite, colite de fermentaţie sau putrefacţie), chisturi ovariene, noduli mamari. Este extraordinară în alimentaţia copiilor, a celor care urmează o dietă de slăbit, a celor slăbiţi şi lipsiţi de energie, pentru întărirea muşchiului cardiac, stimularea secreţiilor biliare, distrofie musculară şi pentru o mai bună activitate cerebrală.

Tratamentul asociază păstura cu lăptişor de matcă, miere, polen sau lăptişor de matcă. Această combinaţie reduce timpul de vindecare la jumătate. Păstura acţionează ca afrodisiac, antianemic, aperitiv, tonic hepatic, tonic nervos, vitalizant. Una din afecţiunile care răspunde foarte bine la tratamentul cu păstură este anemia hipocromă, mai ales în cazurile în care medicamentele alopate nu au dat rezultate. Cu păstură, se constată ameliorarea stării generale, revenirea apetitului, creşterea în greutate, dispariţia cefaleei, ameţelilor şi stărilor de oboseală. Cura poate dura trei luni.

Păstura are efect antiviral similar interferonului natural, stimulînd imunitatea. 

 

Reface ţesutul hepatic 
Administrată în afecţiunile hepatice, acţiunea păsturii este cu adevărat remarcabilă, mai ales în hepatite acute şi cronice, ciroze uscate sau umede. Doza uzuală recomandată este de 10-20 g/zi, în doză unică sau în două prize, administrată la 30-45 minute după masă, pentru a nu produce disconfort gastric. În cazul afecţiunilor hepatice severe şi ciroze, doza va creşte la 30 g/zi, administrarea se va face în trei prize (circa 10 g/administrare) şi pe cît posibil între mese. Tratamentul poate fi completat cu doze mici zilnice de ceai de armurariu sau comprimate de silimarină şi propolis (0,5-1g/zi). În urma administrării de păstură, s-a observat că bolnavii se refac în timp extrem de scurt, între o lună şi trei luni la hepatita A şi B. În cazul hepatitei C, refacerea integrală a ţesutului ficatului ajunge în cele mai grave cazuri la un an.

În cazul în care vrem să luăm păstură în scop profilactic, dozele se stabilesc în funcţie de vîrstă, sex, greutate corporală, de existenţa simultană a mai multor afecţiuni. Seleniul din compoziţia păsturii acţionează asupra organismului ca un agent de detoxificare.

O cură cu păstură se recomandă atît fumătorilor înrăiţi, cît şi celor care consumă alcool în exces, completînd deficitul de seleniu din organismul acestora. În industria farmaceutică, este ingredient din care se obţin vitaminele.

Păstura se găseşte în magazinele de produse naturiste sau în piaţă, la persoanele care vînd miere de albine. Aceste medicament natural se păstrează în locuri ferite de căldură, lumină, umezeală, în recipiente închise etanş, de maximum 100 g. Înainte de a fi deschis, recipientul trebuie menţinut la temperatura camerei 30-60 de minute. 

ContraindicatiiL Diabet. Ca si in cazul polenului si al mierii, pastura nu poate fi folosita de catre diabetici. Daca totusi acestea se afla intr-una din situatiile mai severe descrise, in care alternativele de tratament nu sunt prea variate, administrarea acesteia se va face dupa informarea medicului si mai ales cu controlul permanent al glicemiei.